3 ani. De blogăreală.

Deși între timp am renunțat la el, 3 august rămâne în istoria vieții mele ca ziua în care mi-am făcut primul blog. 

Continue reading 3 ani. De blogăreală.

Advertisements

De ce îți recomand să ții un jurnal? 

Încă de pe la 13 ani deținerea unui jurnal mi s-a părut un lucru firesc care se potrivea firii mele meditative și gândirii cu tendințe freudiene. Adicătelea mi-am cumpărat un caiet la un leu fiindcă trebuia să așez undeva emoția acelui “Mira+X=love” cu care mă tachinau colegele când cel care părea a fi marea mea iubire intra în clasă. Eu am crescut, prioritățile s-au schimbat (între timp am mai considerat vreo câțiva masculi iubirile pe care le așteptam de o viață), dar obiceiul de a scrie în jurnal a rămas. De ce?  Continue reading De ce îți recomand să ții un jurnal? 

Probleme de blogger: cantitate versus calitate 

De când cu noul blog și din momentul în care am înțeles că nu exist fără scris, căci mă bucur de sunetul tastelor ca un drogat de o substanță interzisă, am început să scriu mult mai des, să fac zilnic exerciții de creativitate. Și, recunosc, după luna ianuarie, cel puțin pe plan literar (și aici fac referire și la cărțile citite), aveam un sentiment de satisfacție. Continue reading Probleme de blogger: cantitate versus calitate 

5 sfaturi pentru bloggerii de carte aflați la început de drum 

Constat că bloggerii se tot înmulțesc – o fi bloggingul un nou curent literar probabil- chestie care îmi bucură în mare măsură inima. Spun în mare măsură fiindcă realizez că nu toți o fac din dragoste pentru cuvinte, ci fiindcă e o modalitate aparent ușoară de a câștiga bani sau de a primi câte ceva gratis. Și nu mă înțelegeți greșit, atâta timp cât oferi ceva de calitate, e mai mult decât ok dacă ești răsplătit.  Continue reading 5 sfaturi pentru bloggerii de carte aflați la început de drum 

A trebuit să-mi șterg blogul pentru a realiza cât de fericită mă făcea

Mulți dintre voi probabil știți că nu sunt nouă în blogosfera românească, chiar dacă acest blog are doar câteva săptămâni de existență. Până luna trecută scriam pe alt site, pe care l-am șters mai mult în urma unui impuls, decât din cauza sentimentelor negative pe care scrisul în online le provoacă. Evident am avut de suferit în urma deciziei mele. Fiindcă imediat ce am realizat că nu pot exista fără scris și mi-am făcut din nou un blog, a trebuit să iau totul de la zero. Nu mai aveam nici un urmăritor, încrederea în mine era la pământ. Mi-a trebuit ceva timp să găsesc curaj pentru a publica prima postare.  Continue reading A trebuit să-mi șterg blogul pentru a realiza cât de fericită mă făcea