Nu e trista viata, ci eu sunt!

Ma bantuie inceputul romanului lui Drumes: “Totul s-a sfarsit. Nu-mi ramane decat sa ma sinucid.” De aceasta data viata vrea sa ma convinga ca de fapt e o problema cu mine. Nu mi-am petrecut ani in care ma omoram in fiecare zi fiindca aveam probleme si pe nimeni care sa ma iubeasca. Pentru ca imediat ce toate s-au rezolvat, am gasit alte si alte motive de suferinta. Deci nu e trista viata, ci eu sunt!

Continue reading Nu e trista viata, ci eu sunt!

Advertisements

3 motive pentru care nu e mișto să stai la ai tai

După șapte luni pe meleaguri irlandeze, m-am întors acasa pentru ca… ei bine, in cuvinte e greu sa explici ce sentiment te aduce intr-o tara ca a noastra, dar important e ca sunt aici, hotorata sa nu mai plec prea curand. Momentan stau la ai mei, fapt pe care planuiesc sa-l schimb din mai multe motive. Sa va explic:

Continue reading 3 motive pentru care nu e mișto să stai la ai tai

#metoo e pentru noi alea care am tăcut de frică și rușine 

Am văzut pă facebook mulți oameni care nu prea văd sensul acestui #metoo, că nu ajută, nu va da rezultate, că oricum nu se va face nimic. Ce nu au înțeles mulți e că ideea principală e ca victima să găsească curajul să-și spună povestea și să nu se lase călcată în picioare, să facă o plângere, să ceară ajutorul cuiva, să nu treacă totul sub tăcere. 

Și eu am avut o experiență urâtă cu cineva. Nu vreau să dau detalii, dar vreau să scriu lucrul cel mai grav și important dintre toate. Deși eu eram victima, îmi ascundeam urmele de violență de pe corp și tăceam fiindcă îmi era rușine să povestesc ce mi s-a întâmplat și fiindcă credeam că a fost vina mea. 

Așa că #metoo, pentru că toate trecem prin ceva asemănător și dacă nu luăm atitudine (alta decât palmele date în neștire unui om care are dublul greutății noastre), agresorul va continua până își va atinge scopul. Deci care mai aveți neclarități?

Căsuța din pădure 

Fiind o fire mai singuratică, la modul că nu prea îmi plac oamenii și nici ei nu mă prea plac, visam până nu de mult (și cred că pe undeva visul încă mai există) să-mi fac o casă în mijlocul pădurii. Într-un luminiș, ceva modest, de să nu am nici vecini care să asculte manele după miezul nopții, nici oameni cu care să socializez din politețe. Cum nu e posibil ca un individ să existe fără societate, am renunțat la visul meu (nu atât de măreț pe cât se vrea, fiind doar dovada faptului că sunt o inadaptată social), însă am păstrat puțin din acea dorință de a avea o locuință ferită de aglomerație și mulțime. 

Continue reading Căsuța din pădure 

3 motive pentru care să consumi fructe și legume sub formă de suc sau smoothie-uri

Când îi vorbești românului tipic despre importanța consumului de fructe și legume, o să reacționeze de parcă tocmai îi stoarce cineva lămâie în ochi și concomitent îl înjură de mamă. E o trădare a neamului românesc renunțarea la celebra pomană a porcului și implicit chiar la sacrificarea animalului. De aceea nimeni nu-i cere și nici măcar recomandă să-l taie din alimentație pe Ghiță și nici să uite de micii cu muștar și bere. Însă nu ar fi rău dacă printre șorici și ceafă de porc, ar mai bea un suculeț făcut în casă 100% natural, vorba aia. Care sunt cele trei motive?

Continue reading 3 motive pentru care să consumi fructe și legume sub formă de suc sau smoothie-uri

Dacă toamna ar fi Bacovia

Wait a minute… Toamna chiar e Bacovia. Cad frunze precum adolescenții la bac când îl văd la subiectul trei, totul e gri și în ceață, așa cum te lasă scriitorul când îl citești. Totul e dezolant, trimite cu gândul la depresie, astenie (fiecare cu ce poate) și din câte îmi amintesc cam acestea ar fi și temele poeziilor lui. Acum râdem noi, glumim, dar mie chiar îmi place Bacovia. Nu spun că dacă ar fi trăit în zilele noastre, ar fi jucat Balena albastră, ci probabil și-ar fi transpus suferința în versuri iar eu aș fi avut șansa să-l cunosc și să-i cer un autograf. Da, m-am născut când nu trebuia.

Continue reading Dacă toamna ar fi Bacovia