Despre scris și alți demoni

Probleme de blogger: cantitate versus calitate 

De când cu noul blog și din momentul în care am înțeles că nu exist fără scris, căci mă bucur de sunetul tastelor ca un drogat de o substanță interzisă, am început să scriu mult mai des, să fac zilnic exerciții de creativitate. Și, recunosc, după luna ianuarie, cel puțin pe plan literar (și aici fac referire și la cărțile citite), aveam un sentiment de satisfacție.

Iar acest sentiment nu a venit doar din mesajele cititorilor de susținere (și totuși insist cu mulțumirile și plecăciunile în fața acestor oameni), din numărul vizitelor, ci și din  momentele în care, recitindu-mi textele, am fost mulțumită de ce a ieșit din vârfurile degețelelor mele. Bineînțeles că satisfacția deplină nu a apărut de fiecare dată. Și despre acest lucru vreau să vorbesc. 

Atunci când tragi de tine să scrii zilnic se întâmplă ca uneori să mai scoți subiectele și din piatră seacă. Doar de dragul de a posta, ai tendința să scrii un articol de cel puțin 300 de cuvinte intitulat “Viața unei scame din buric”. Subiecte cu adevărat incitante găsești mai greu, dar pălăvregeli mai mult sau mai puțin utile poți să postezi la orice oră. 

Ei, la acest aspect am mari temeri. Câte din cel douăzeci și patru de articole postate în ultima lună au avut un conținut relevant și câte dintre ele au fost doar de umplutură? Mie mi-e greu să-mi răspund la această întrebare fiindcă nu poți judeca un tablou când faci parte din el, trebuie să te retragi pe margine iar eu nu am cum să fac asta. Și în fond întrebarea are o nuanță retorică. 

Pe de altă parte dacă m-aș limita doar la abordarea subiectelor care “contează” cu adevărat (și totuși cine hotărăște care sunt cele care contează?), aș scrie trei-patru articole pe lună, aș aduna mult mai puțini cititori, satisfacția ar fi evident redusă. Și aș sfârși prin a-mi șterge blogul. Am experiență, nu? De altfel, viteza cu care îmi organizez gândurile într-o formă cât de cât literară, scade atunci când scriu rar și acest aspect e relevant pentru mine. 

Așadar, bloggeri mici și mari, cum vă descurcați la acest capitol? Sunt sigura care a dezvoltat o manie în ceea ce privește calitatea articolelor oferite? Spre ce vă axați? Și ce influență are scrisul zilnic asupra calității? 

Advertisements

12 thoughts on “Probleme de blogger: cantitate versus calitate ”

  1. Off, greu subiect. 😀 Adevărul e că eu am încetat de mult să mă mai stresez cât de des postez. Blogul meu e independent, nu am sponsori, nu am colaboratori, sunt doar eu și atât. Iar în general apelez la el când realitatea care mă înconjoară mă apasă tare de tot. Nici măcar nu mai scriu recenzii la absolut toate cărțile pe care le citesc, așa cum făceam la începuturi, prin 2014. Oamenii se mai schimbă. Când am început blogul, eram entuziasmată rău, acum a devenit doar un refugiu. Ceea ce nu este neapărat un lucru rău… 🙂 Zic eu. Probabil pentru cei care au presiuni „din afară”, este mai greu să mențină un blog. Pentru mine nu este nici ușor, nici greu, ci doar… este. 😉

    Liked by 2 people

    1. Nu e mai greu cu presiunea “din afară”, doar că te simți mai responsabil. :))
      Și să știi că nu un lucru rău că acum e un refugiu blogul, în fond pentru toți blogul reprezinta și asta. 🙂
      Oricum ar fi, succes și mulțumesc pentru prezența constantă pe blogul meu!:*

      Liked by 1 person

  2. Nu ești singura…și eu mă gândesc mereu la asta, pentru că nu pot sta fără să scriu zilnic sau aproape zilnic. Mă relaxează, îmi oferă un sens vieții 😀 Mi-am făcut un obicei să scriu mai întâi într-un caiet (cele mai multe dintre articole) și să postez doar ce-mi place cu adevărat. Sunt multe poezii/texte pe care nu le-am publicat, erau destul de puerile… E bine că-ți pui întrebări, având mereu asta în minte, articolele tale vor fi de calitate sau măcar marea majoritate 🙂

    Liked by 2 people

  3. Nu știu dacă e neapărat nevoie să opunem calitatea cantității. Ca să scrii bine ai nevoie de exercițiu, nu? Desigur, e nevoie și să treci la un nivel superior exercițiului scrierii.

    Like

  4. Eu scriu de drag. Ş pentru că-mi face bine şi pentru că mi-s dragi cei pe care-i citesc sau care trec pe la mine. Nu mai stau demult să postez pentru că trebuie ci pentru că simt eu nevoia să o fac.

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s